miercuri, 28 aprilie 2010

Trecutul..

Este o vorba..sa nu-i dea Dumnezeu omului cat poate duce.. Nu stiu cum e sa urasti, insa nici nu mi-as dori sa ajung sa am vreodata motive sa urasc... Am avut poate mereu pe cineva alaturi care m-a invatat ca am un singur suflet si nimeni nu merita sa il incarc cu ura si resentimente.
Azi...dupa ce apele s-au linistit..sau au secat, depinde fiecare cum vrea sa creada, realizez cat suntem de vulnerabili si de naivi atunci cand suntem indragostiti. Gresim mult, iertam si mai mult, si tot asa..
La pachet cu gustul asta amar al indiferentei si am dezamagirii pentru ceea ce suntem, zambesc pentru cateva momente in care sincer, nu-mi pasa ce au simtit altii, eu am fost fericita..
Asa ca..nu vreau si nu pot sa simt altceva decat indiferenta..

Vis..

Se facea ca adormisem cu tampla pe un colt dintr-un dor de-al lui Dumnezeu.. iar visurile imi deveneau incet-incet ingeri..

Un pian imi soptea o melodie perfecta, iar clipele taceau nefiresc, culcate pe bratul meu drept..

Un zambet imi mangaia buza de sus, iar gandul ca tu ma iubeai imi suspina linistit peste pleoape..

Azi imi place surasul tau alb.. imi place sa te privesc cum imi ningi printre gene si imi place cum imi taci imperfect peste tample..


(Nu-i cineva anume.)

Un mic gand..

Si de-ai putea sa uiti de toate cate iti stau adunate pe tample.. ai mai putea sa ridici poate fruntea din pamant.. privirile, da, privirile in care nu mai crezi.. te-ar mai inviora nitel.. si ai invata iar sa zambesti tuturor.. intai un pic incurcat, ca si cum colturile buzelor ti-ar fi inca inclestate.. apoi cu incredere.. convins ca zambetul tau face minuni.. in ceilalti, in tine..

Daca stai bine si te gandesti, nici nu mai ai motive de tristete.. au trecut toate, esti la inceputul unei noi clipe.. primele clipe sunt cele mai grele.. apoi e usor, de vreme ce ai invatat iar sa le zambesti.. clipele doar trec, nu ne pot face rau.. conteaza cum le primim..

Ingaduie-ti fericirea..

Pentru ca..

..ai inceput sa mi te joci printre ganduri, fara ca eu sa inteleg de ce te-ai oprit tocmai la mine..

..mi-ai intrat in suflet fara sa-mi dai de stire, mi te-ai ratacit prin vise si mi-ai devenit minune..

..te-am cantat spre seara si te-am pierdut incet peste clapele pianului, cu soapte si adieri fermecate..

..te regasesc clipa de clipa sub gene, in respiratiile grabite si pe buze, printre taceri absolute..

..te iubesc nepereche si totusi imperfect, pana la marginea lumii, spre plus infinitul inimii mele..